Am 22 de ani insa parca am trait 100.
Mi se pare ca m-am nascut odata cu lumea si ca mi-e inima carunta. Uneori, privindu-ma in oglinda ma intreb daca am trait eu sau e doar constiinta stramosilor pe umerii mei. Amintirile par false, ca si cum nu am trait si ca tot ce imi amintesc e doar o minciuna insa cumva stiu ca nu e asa. M-am nascut, am trait, am iubit, am plans, am visat, am crezut, am cazut...toate acum reminescente concretizate in amintiri ale unor vremuri apuse. Oamenii care au fost candva parte din viata mea sunt acum praf de stele.
Cine am fost? Cine sunt? Ce s-a intamplat si de ce?
Cine voi fi?Pentru mine acum e prea devreme si prea tarziu.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu