Fereastra cu ninsoare e o fila veche din cartea ingerilor...(fie ca sunt fulgi sau petale)
Acolo e clopotnita de sub pamant,in care numai amintirea va intra,sunand ultima spaima a copilariei.langa bunicii ei,adusi cu umbrele de-o flacara de lumanare intre umbre...
Acus incepe viata:drumul printre altii...
Inima e grea ca un desag pe umar,in care-si va purta bunicii,iarna veche si copilaria lui...
asta cred ca e cel mai frumos gand din tumultul asta de ganduri... desagul cu amintirile copilariei, bunica... anotimpurile... desagul cu care umbli printre celalti...merindele vietii intregi sunt de fapt amintirile calde...
RăspundețiȘtergereuneori par atat de inutile... alteori te bucuri peste masura de existenta lor...